De ce trebuie schimbată memoria socială

Memoria, în general, defineşte dimensiunea temporală a organizării noastre psihice, integrarea ei pe cele trei segmente ale orizontului temporal – trecut, prezent și viitor. Aceasta se întîmplă într-un context social în care fiecare din noi trăiește. Memoria socială își pune amprenta atît asupra fizicului, cît și a psihicului, determinînd atitudinea noastră față de realitățile vieții. Anume din aceste considerente, crede dnul Lilian Carp, șeful cabinetului primarului general Primăria mun. Chișinău, nu vom putea iradica discriminarea și stigmatizarea persoanelor HIV infectate atîta timp cît neschimbată rămîne memoria socială. Dat fiind faptul că această schimbare are loc pe parcursul a 35 ani, oportună se vede a fi investirea în educarea tinerilor, pentru ca ajunși la etapa adultă aceștea să dea dovadă de un grad sporit de toleranță față de diversitatea vieții, inclusiv și față de persoanele care trăiesc cu HIV. Doar prin unirea eforturilor diferitor actori pot fi depășite prejudecățile existente, care vin din etapa incipientă de răspîndire HIV. Dnul Carp a propus cîteva soluții care ar ajuta la depășirea acestor prejudecăți, dar și vor influiența memoria socială:

  • informarea,
  • elaborarrea unui plan de prevenire,
  • creşterea accesului la tratamentul ARV,
  • lărgirea atribuțiilor asistenței sociale.

Aceste soluții au fost puse în discuție în cadrul unei mese rotunde organizate la 22 august 2012 în incinta Primăriei municipiului Chișinău, sala 15. Masa rotundă a avut drept generic „Claborarea APL și ONG în contextul implementării Programului municipal de prevenire și control HIV/SIDA” și a fost organizată de Asociația Obștească „Pentru Prezent și Viitor”, Chișinău, cu suportul Uniunii pentru Prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor (UORN).

Lista de participanți a cuprins reprezentanți ai multor instituții cheie din municipiul Chișinău, care conștientizează gravitatea problemelor legate de răspîndirea infecției HIV, dar și necesitatea identificării unor resurse interne de finanțare a Programelor de Reducere a Riscurilor care și-au demonstrat eficacitatea de-a lungul anilor.

„Datorită Programelor de Reducere a Riscurilor, implementate de diferite organizații din țară, au fost reduse numărul de cazuri de infectare cu HIV în rîndul utilizatorilor de droguri injectabile (UDI).Din 2014 Fondul Global își încheie misiunea de finanțare în RM, deci RM trebuie să preia finanțarea acestor programe. Or, stoparea lor va favoriza o explozie enormă în rîndul grupurilor vulnerabile. Trebuiesc valorificate resursele existente deja – societatea civilă a demonstrat că poate face față, este destul de dezvoltată, demonstrînd acest fapt prin rezultate vizibile.Trebuie să facem tot posibilul ca această epidemie să nu treacă în populația generală, care nu este pregătită să înfrunte această epidemie. Gradul de informare a populației RM este insuficient. Accentul trebuie plasat pe dezvoltarea abilităților de a lua o decizie corectă. În final, Dnul Gheorghiță și-a exprimat temerea vizavi de incapacitatea statului de a prelua finanțarea aspectelor ce țin de prevenirea răspîndirii HIV (Dnul Ștefan Gheorghiță, vicedirector CNSP).

Activitatea a fost organizată în contextul implementării proiectului „Sporirea durabilităţii şi vizibilităţii Programelor de Reducere a Riscurilor implementate în RM”, cu suportul financiar al Fundației Soros Moldova

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.