Și-au expus istoria vieții în schimbul promisiunii statului că va finanța serviciile medicale de care au nevoie

Și-au expus istoria vieții în schimbul promisiunii statului că va finanța serviciile medicale de care au nevoie

Autor: Parascovia Sula   

Au lansat o acțiune publică emoționantă prin formarea unei „galerii vii” de istorii de viață. Vorbim despre un grup de activiști, printre ei și foști consumatori de droguri, care astăzi au format un lanț uman în fața Companiei Naționale de Asigurări în Medicină și, ținând în mână câte o ramă, au povestit experiența lor în lupta cu drogurile. Așa au încercat ei să sensibilizeze opinia publică și să arate cât de importante sunt programele de reducere a riscurilor în țara noastră și cum ajută ele oamenii care s-au pomenit în acest cerc vicios.

Sergiu are 32 de ani și este din Bălți. De cinci ani viața lui a prins o altă culoare, și asta datorită programelor de reducere a riscurilor. „Sunt aici pentru a încuraja statul să-și asume responsabilitatea financiară pentru aceste programe. Ele sunt importante, pentru că salvează vieți. Pe mine m-au ajutat să mă las de droguri”, povestește bărbatul, care spune că inițial a beneficiat de programul de substituție, după care a inițiat și tratamentul de substituție cu metadonă.

Irina este o altă istorie de succes în lupta cu drogurile. Femeia spune că, de asemenea, s-a putut salva de substanțele care-i distrugeau viața datorită programelor de reducere a riscurilor. A simțit pe propria piele beneficiul acestor servicii, iar acum luptă ca ele să fie disponibile și în continuare în țara noastră.

„În următorii doi ani programele de reducere a riscurilor vor trece la finanțare internă. Pentru ca aceste servicii să nu fie închise, avem nevoie de susținerea statului. Ele sunt necesare ca virusul HIV și tuberculoza să nu să se răspândească”, a adăugat Irina.

De altfel, programele de reducere a riscurilor presupun un set de servicii destinate persoanelor din grupurile de risc, mai exact consumatorilor de droguri, persoanelor HIV-pozitive, bărbați care fac sex cu alți bărbați, etc. La modul practic, aceste servicii presupun schimbul de seringi pentru consumatorii de droguri, distribuirea gratuită a prezervativelor, consiliere psihologică, consultații medicale la diverși specialiști, inclusiv la tratamentul de substituție cu metadonă.

„Aceste programe funcționează. Avem numeroase persoane care prin exemplul lor demonstrează acest lucru. Ele într-adevăr au un rezultat pozitiv și trebuie susținute nu doar din fondurile externe, dar și din cele interne. Acest lucru este posibil, pentru că CNAM este deja implicată în finanțarea activităților din domeniul HIV/ SIDA. Dorim însă ca și programele de reducere a riscurilor să se regăsească printre cele finanțate”, afirmă Ala Iațco, președintele Uniunii pentru Prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor.

Advocacy_CNAM_3

Tot astăzi activiștii au avut o întrevedere cu responsabilii CNAM, pe care au încercat să-i convingă că programele de reducere a riscurilor sunt vitale, de aceea trebuie finanțate inclusiv și de către stat. După aproape o oră de discuții, responsabilii instituției au răspuns pozitiv apelului comunității consumatorilor de droguri și au spus că vor încerca ca aceste programe să-și continue activitatea, însă fără să garanteze acțiuni concrete.

„Programul Național de Prevenire și Control al maladiei HIV/SIDA, conform legislației, trebuie să fie finanțat din bugetul de stat. Aceasta înseamnă că în momentul când va apărea necesitatea ca programul să fie finanțat, împreună cu Guvernul vor fi elaborate propuneri către Parlament. Va fi elaborată Legea fondurilor pentru anul 2018, unde vor fi stipulate acele sume, care vor fi îndreptate spre tratamentul antiretroviral”, a declarat presei Iurie Osoianu, vice-director la CNAM.

De cealaltă parte, președintele Uniunii pentru Prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor a spus că este important ca și Ministerul Sănătății să-și aprobe prioritățile și să inițieze finanțarea pentru programele de reducere a riscurilor începând chiar cu acest an. „E nevoie de finanțarea a două programe de reducere a riscurilor, care includ un set vast de servicii, pornind de la schimbul de seringi, distribuire de materiale informaționale, consiliere psihologică și medicală, dar și suport de la egal la egal. Este important de a iniția finanțarea din acest an”, a afirmat Ala Iațco, care a mai adăugat că stoparea acestor programe ar putea duce la o epidemie de infecții în Moldova, dar și în întreaga regiune.

Advocacy CNAM

Vom preciza că în prezent programele de reducere a riscurilor se implementează în 27 localități din țară. Costul anual al unui astfel de program implementat într-o regiune este de 90.000 de euro, ceea ce implică spre exemplu servicii prestate în Bălți, Fălești și Ungheni.

Acum în Republica Moldova de aceste servicii beneficiază peste 13 mii de persoane, deși de ele ar avea nevoie peste 30 de mii.  Majoritatea banilor (90%) pentru programele de reducere a riscurilor sunt oferiți de către Fondul Global pentru prevenirea HIV/SIDA, TB și Malariei. Restul sunt acoperiți de către stat. În 2015, donatorul extern a oferit Moldovei un milion 150 de mii de euro.

Acest material jurnalistic a fost realizat în colaborare cu Uniunea pentru Prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor

e-sanatate.md

Share to Google Buzz
Share to Google Plus
Share to LiveJournal
Share to MyWorld
Share to Odnoklassniki

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.